O foame de Dumnezeu

Psalmii 63:1-5

Domnul a creat o foame spirituală în inima noastră. David a simțit această dorință și, de-a lungul Psalmilor, îl găsim meditând la Dumnezeu și lăudându-L sau strigând către El. Cea mai mare bucurie a lui David era să fie cu Tatăl său ceresc în comuniune intimă.

A dori să-L cunoști și să te apropii de El. Din păcate, această dorință nu este întotdeauna centrală în viața credincioșilor. Societatea modernă este plină de tot felul de lucruri care ne concurează pentru interesul și afecțiunea. Aceste plăceri și preocupări concurează cu Dumnezeu pentru atenția noastră, solicitându-ne timpul și efortul.

Vestea bună este că dorința după Dumnezeu poate fi trezită dacă suntem dispuși să ne schimbăm prioritățile și obiectivele. Deși cultivarea dorinței după Domnul necesită timp, bucuria pe care o vom experimenta este de durată – iar recompensele sunt veșnice ( Psalmul 16:9-11 ). Vom obține întotdeauna mai mult dintr-o relație cu Dumnezeu decât oferim. Și pe măsură ce foamea noastră după El crește, El ne va deschide inima și mintea pentru a-L înțelege și a-L dori și mai mult.

Când tânjim după Domnul, El ne va satisface cu mulțumire și un sentiment de plenitudine, trezind în același timp o dorință și mai profundă în sufletul nostru. Spre deosebire de foamea fizică, dorința după El este satisfăcută, dar, paradoxal, ne lasă și flămânzi. Cu cât suntem mai satisfăcuți în Hristos, cu atât ne dorim mai mult de la El.

Sursa: Intouch.org