Mântuirea prin Hristos

„Veți scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii”. Isaia 12:3.

Cum se face acest lucru, să scoatem apă cu bucurie? Sau cum se mai poate spune: să stai la picioarele Lui Isus? Mulți sunt de părere că la Adunare stăm la picioarele lui Isus. Dar aceasta, de multe ori este pusă sub semnul întrebării. Putem să stăm la picioarele lui Isus în casă, în grajd, pe câmp, în birou sau în fabrică. Mai avem nevoie să scoatem apă cu bucurie din izvoarele mântuirii dacă suntem izbăviri și avem iertarea păcatelor? Da, acum este nevoie, acuma trebuie scos. Când scoatem apă într-un vas? Când acesta este gol, când este nevoie de ea. Pe plan duhovnicesc este la fel. Atunci scoatem când de exemplu, cineva spune: „Tu nu mai ești atât de plin de viață cum erai în trecut”. Atunci poți să scoți cu un polonic plin: „Hristos este viața mea”. Oare de câte ori avem nevoie de această viață! Poate că spui: „M-am născut din nou”, dar aceasta este doar o închipuire. Și atunci poți răspunde: „Dumnezeu este mântuirea mea, voi fi plin de încredere și nu mă voi teme de nimic”. Dar poate că vocea lăuntrică vorbește din nou: „Ți-ai închipuit numai acest lucru” – și atunci repetăm din nou și din nou acest verset. Este un lucru binevenit dacă „înghițim” de mai multe ori același verset. Multe prescripții medicale sună în felul următor: la fiecare oră câte o linguriță.

Dacă vine ispita de genul: „pentru tine nu mai este har”, atunci putem scoate apă din Isaia 54:10: „Pot să se mute munții, pot să se clatine dealurile, dar bunătatea Mea nu se va muta de la tine și legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul care are milă de tine”.

Sursa: eBiblia.ro