Am văzut potențialul intelectual al unor oameni, sufletul lor bun și am rămas uimit de anii goi pe care i-au avut în viață.
Am tot căutat să înțeleg ce se întâmplă și cu greu am acceptat motivul.
Oameni muncitori și bine pregătiți se uită la ceea ce face Dumnezeu, admiră dar nu pricep.
Participă dar nu înțeleg.
Undeva în sufletul și gândurile lor sunt niște blocaje adânci.
Ca niște viruși de calculator care le stopează rațiunea.
Gândirea lor e sugrumată de niște programe malefice numite complexe de inferioritate.
Primite de la rudele lor dragi sau de la alți oameni pe care i-au admirat în copilărie, complexele de inferioritate se instalează și nu mai pleacă de acolo cu niciun efort.
Deziluziile cele mai mari din viața mea au fost asemenea oameni.
Deși este evident că X e bun pe un domeniu, el crede că e prost.
Oricât i-ai spune și i-ai înșira rezultatele reale ale muncii lui, el tot crede că e prost.
Partea dureroasă e că se poartă mai apoi ca orice om care se simte inferior și încearcă să compenseze cu altceva.

Sursa: Lucian Badescu