Meniul de Paște pentru cei care au colesterolul crescut

Principiile de bază pentru un meniu de Paște mai prietenos cu colesterolul

Primul principiu este să nu pornești de la ideea că, dacă ai colesterolul crescut, trebuie să elimini complet orice aliment tradițional de Paște. Mult mai util este să limitezi ce este bogat în grăsimi saturate și să construiești masa de Paște în jurul unor alimente care aduc volum, sațietate și nutrienți, fără să încarce inutil organismul. Ghidurile de alimentație cardioprotectoare recomandă multe legume, fructe, cereale integrale, fasole, năut, linte, pește, carne slabă de pasăre, lactate degresate sau cu puține grăsimi și uleiuri vegetale precum cel de măsline.

Al doilea principiu este că felul în care gătești contează aproape la fel de mult ca ingredientele. Pentru colesterol, contează să eviți prăjirea și să preferi coacerea, fierberea, gătirea la cuptor, la abur sau pe grill, cu puțin ulei.

Al treilea principiu este porția. Poți avea la masa de Paște și un ou, și puțin drob, și o bucată de friptură, și o felie mică de pască sau cozonac, dar nu pe toate în porții mari, la aceeași masă, plus ronțăieli între mese și plus reluarea meniului greu două-trei zile la rând. Pentru colesterolul crescut, mai util decât perfecțiunea este consecvența: un meniu de Paște mai echilibrat și mai puțin repetat, nu o singură masă „perfectă” urmată de excese.

Cum ar trebui construită masa de Paște dacă ai colesterolul crescut?

O formulă simplă pentru masa de Paște este să pornești farfuria cu legume și verdețuri, să alegi apoi o porție rezonabilă de proteină și să lași desertul mic și rar, nu abundent și repetat. O jumătate de farfurie ocupată de salată, legume crude, ridichi, ceapă verde, castraveți, roșii sau legume gătite ușor poate schimba radical impactul unei mese festive. Fibrele din aceste alimente susțin sațietatea și ajută la un model alimentar favorabil pentru colesterol.

Pentru proteină, ideea nu este să alegi automat „zero grăsime”, ci să eviți sursele foarte grase și procesate. Dacă ai la masa de Paște miel, încearcă să alegi bucăți mai slabe și să elimini grăsimea vizibilă. Dacă pregătești carne de pasăre, meniul de Paște devine și mai prietenos cu colesterolul.

Aperitive de Paște mai potrivite pentru colesterolul mare

Drobul poate rămâne în meniul de Paște, dar merită pregătit cu mai puțină grăsime adăugată, cu mai multe verdețuri și consumat în porții mici. Dacă rețeta include organe și carne mai grasă, cu atât mai important este să nu transformi drobul în preparatul principal al zilei.

Pentru cine are colesterolul crescut, drobul ar trebui să fie un gust tradițional, nu baza mesei. În plus, o felie mică de drob lângă o salată mare are alt efect decât trei felii lângă pâine, ouă și brânză grasă.

Legat de ouă, o abordare prudentă și realistă este porția moderată, de exemplu unul sau, în contextul întregii zile, cel mult două ouă, mai ales dacă aceeași zi mai include drob, miel și desert. Dacă meniul de Paște este deja bogat în grăsimi saturate, nu oul singur este problema, ci suma tuturor alimentelor concentrate. Pentru persoanele cu risc cardiovascular mare, cu hipercolesterolemie familială sau cu recomandări individuale stricte, indicațiile medicului curant rămân mai importante decât regulile generale.

Felul principal de Paște

Friptura de miel este una dintre piesele centrale ale mesei de Paște, dar nu orice variantă este la fel de potrivită pentru cine are colesterolul crescut. Problema apare mai ales când alegi bucăți foarte grase, când adaugi mult unt ori când consumi carnea împreună cu cartofi prăjiți, sosuri grele și foarte puține legume.

Un meniu de Paște mai bun pentru colesterol înseamnă să alegi porții moderate de miel, preferabil cu grăsimea vizibilă îndepărtată, și să completezi cu salată sau cu legume la cuptor. Dacă vrei o alternativă și mai favorabilă pentru colesterol, poți include la masa de Paște pește sau carne slabă de pasăre ca variantă secundară.

Pentru colesterol, garnitura ideală la masa de Paște nu este cea care aduce încă o doză mare de grăsime, ci cea care aduce fibre. O salată mare, fasole verde, sparanghel, broccoli, conopidă, legume la cuptor sau o garnitură din năut și verdețuri se potrivesc mai bine decât cartofii prăjiți, orezul foarte gras sau pâinea albă în exces.

Desertul de Paște: cum rămân în meniu pasca și cozonacul?

Pentru mulți oameni, adevărata dificultate a mesei de Paște nu este felul principal, ci desertul. Pasca și cozonacul pot intra și ele într-un meniu de Paște pentru cei care au colesterolul crescut, dar cu câteva condiții simple: porții mici, nu ambele în cantități mari la aceeași masă, și rețete cât mai puțin încărcate cu unt, smântână, cremă grasă sau cantități foarte mari de zahăr. Modelele alimentare recomandate pentru colesterolul mare cer limitarea produselor de patiserie bogate în grăsimi saturate și zahăr adăugat.

O felie mică de pască ori cozonac, după o masă în care ai avut salată și o porție rezonabilă de proteină, este altceva decât două felii mari de desert după un aperitiv greu și o friptură grasă. În plus, poți adapta rețeta: mai puțin unt, lactate cu mai puține grăsimi, cantitate mai mică de zahăr și, acolo unde merge, făină integrală parțial sau adaos de nuci în loc de creme grele. Nu transformă desertul într-un „aliment dietetic”, dar face meniul de Paște mai prietenos cu colesterolul și cu sănătatea cardiovasculară.

Sursa: Dr.Oana Cuzino.ro