Chemarea Mariei
Povestea Mariei din cartea lui Luca începe cu apariția îngerului Gavril, același înger care-i apăruse anterior lui Zaharia în templu (Luca 1:11, 19, 26). Când Gavril apare, Maria este o tânără logodită cu Iosif în vederea căsătoriei (Luca 1:27). Deși nu știm ce vârstă avea Maria la acea vreme, în vechime era posibil să se facă aranjamente în vederea căsătoriei încă dinainte de vârsta pubertății. Apariția lui Gavril și declarațiile sale că Mariei i se făcuse „mare har”, că „Domnul este cu ea” și că ea este „binecuvântată între femei” si ca, ea era „aleasă” , trebuie să fi provocat o reacție combinată de confuzie și chiar teamă din partea Mariei. Nu putem decât să ne imaginăm ce gânduri i-or fi trecut prin minte în acel moment, însă este posibil să fi inclus întrebări, cum ar fi: „De ce mă consideră Dumnezeu «binecuvântată între femei»?”, „De ce «[am căpătat] îndurare înaintea lui Dumnezeu» și ce înseamnă acest lucru?”, „De ce l-a trimis Dumnezeu pe Gavril la mine și nu la oricare altă tânără din Nazaret sau din Ierusalim?”. Da, ea era din casa lui David (vedeți Luca 1:32; Romani 1:3), însă acest lucru a însemnat prea puțin sub ocupația romană. La urma urmei, ea era doar o tânără dintr-o familie de țărani, trăind într-un sat neînsemnat. Natanael avea să întrebe ulterior: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?”(Ioan 1:46).
Gavril nu răspunde la niciuna dintre întrebările care este posibil să-i fi umplut mintea și inima Mariei. În schimb, el își continuă mesajul: ea va avea un copil, dar nu orice copil. Copilul ei Se va numi „Fiul celui Preaînalt” și va primi „scaunul de domnie al tatălui Său David” (vedeți Luca 1:32-33). Cu alte cuvinte, Gavril i-a spus Mariei că fiul ei avea să fie, atât Fiul lui Dumnezeu, cât și Mesia cel promis. Dacă Maria era confuză și îi era teamă înainte de acest anunț, putem doar să ne imaginăm trăirile ei intense după acesta.
Să ne gândim la un principiu pe care îl învățăm despre calitatea de ucenic din această parte a poveștii Mariei. Planul lui Dumnezeu pentru Maria nu a fost ceva ce ea a cerut! Gavril i s-a arătat lui Zaharia pentru că el și Elisabeta se rugaseră pentru un copil miracol, dar la Maria a venit în circumstanțe diferite: nu pentru a îndeplini o rugăminte, ci pentru a anunța voia lui Dumnezeu pentru ea. Având în vedere nunta ei care urma să aibă loc, probabil că Maria s-a gândit la posibilitatea de a avea copii în viitor. Însă, deși exista un puternic curent al așteptării lui Mesia în iudaismul primului secol, ar fi crezut Maria că ea, o tânără de la țară din Nazaret, avea să fie mama lui Mesia? Probabil că nu. Ideea este că chemările de ucenici implică adesea schimbarea planului vieții noastre personale.
Luca își concentrează consemnarea pe declarațiile lui Gavril și, apoi, pe Elisabeta. Însă sunt trei ocazii în care Maria își exprimă gândurile și sentimentele.
Exemplul Mariei pentru noi
Ucenicii din zilele noastre sunt scoși din povestea Mariei, atât de cultură, cât și de cei 2.000 de ani. Însă, povestea ei este un memento nesfârșit despre costurile și binecuvântările calității de ucenic. Dumnezeu Se așteaptă ca cei care-L urmează să urmeze invitațiile pe care El le face lor. Maria nu a fost o excepție și nici noi nu suntem. Provocarea noastră este să avem credința de a face ca voia Sa să fie voia noastră, să acceptăm chemările Sale cu credința că Duhul Său ne va ajuta să slujim cu credință și sârguință în lucrarea Sa.
În calitate de ucenici în zilele noastre, care va fi magnificatul nostru? Cum ne vom exprima bucuria în Dumnezeu? Cum vom exprima măreția milei sale în viața noastră? Cum vom găsi modalități de a ne celebra partea în împlinirea legământului avraamic în zilele noastre? Acestea sunt, probabil, doar unele dintre modurile pe care le putem învăța din povestea remarcabilă a Mariei despre calitatea de ucenic.
Sursa: churchofjesuschrist