Dacă doreşte cineva să fie lider, doreşte o lucrare bună.

Liderul însă trebuie să fie fără reproş, dedicat soției sale, demn, cumpătat, respectabil, ospitalier, capabil să dea învăţătură, să nu fie beţiv, nici bătăuş, ci blând şi nu certăreţ, nu iubitor de bani, să-şi conducă bine propria casă, să-şi ţină copiii în supunere, cu toată demnitatea – pentru că, dacă cineva nu ştie să-şi conducă propria casă, cum se va îngriji de biserica lui Dumnezeu? 

Trebuie să aibă şi o bună mărturie din partea celor din afară, ca să nu cadă în dispreţ şi în capcana diavolului.
(1Timotei 3,1-5.7. NTR)

Fără reproș?!

Sună a imposibil, nu-i așa? Preferi mai degrabă să renunți la dorința de a fi lider dacă acesta este etalonul, nu? Vreau să-ți spun că indiferent dacă ocupi o poziție oficială de lider sau nu, ești tot lider. Cum așa? Simplu. Pentru că leadershipul este un proces de influențare al celorlalți. De fiecare dată când încerci să influențezi modul cum gândesc alții, comportamentul lor, dezvoltarea lor personală, profesională sau spirituală, te așezi în poziția de lider. Pe scurt, de când te trezești și până adormi influențezi pe cei din jurul tău.

Un tată care luptă pentru o familie sănătoasă, puternică este un lider. Un tânăr care vrea să facă o diferență pozitivă între colegii lui, un profesor care predă la școală, un pastor sau preot care stă în fața enoriașilor bisericii,etc, toți sunt lideri.

Toți cei de mai sus sunt lideri pentru că își manifestă influența lor asupra altora, fie pozitiv, fie negativ. Întrebarea pe care trebuie să ne-o adresăm nu este dacă suntem lideri ci cel fel de lideri suntem și ce infleunță avem asupra semenilor noștri?

Majoritatea liderilor care-i infleunțează pe alții nu sunt liderii titrați ai lumii ci sunt anonimi. Sunt cei care servesc altora ca modele cum ar fi părinții, partenerii de viață, prietenii, profesorii, managerii, pastorii sau preoții, antrenorii, mentorii, consilierii, etc.

De aceea, calitățile liderului enumerate mai sus de Scriptură, trebuie să le aibă fiecare om. Morala nu se discută și nu se scuză în funcție de nivelul social sau gradul de pregătire intelectuală al fiecăruia.

Diferența este că de la cei care ocupă și poziții instituționale ca lideri, se cere o mai mare atenție în aplicarea moralei deoarece ei servesc ca și modele pentru mai mulți oameni decât liderul comun.

A fi fără reproș nu înseamnă a fi imaculat ci decizia și lupta de fiecare zi de a nu te lăsa mai prejos decât te-a creat Dumnezeu să fii. Practic, înseamnă ca nimeni să nu aibă cu ce să te acuze și de ce să te acuze pentru ceva anume. Faptele tale să nu fie împotriva declarațiilor tale, atitudinile tale să fie congruente cu credința ta iar pasiunile și dorințele tale să vorbească despre speranțele tale eterne și Dumnezeul tău sfânt.

Fără reproș nu înseamnă exclusiv sfântul neîntinat ci și sfântul care fuge de orice întinare.

Puterea sau slăbiciunea unui lider stă în familia sa. Nu-i poți schimba pe cei mulți dinafară dacă în cei puțini dinăuntru nu se vede o schimbare. Cartea de vizită a unui lider este familia sa. Dacă familia nu te urmează ca lider, de ce te-ar urma ceilalți?

În același timp, ce poate fi mai convingător pentru cineva că ești un lider bun decât să se vadă că ai o familie puternică? Testul leadershipului este dat în familie și este trecut atunci când partenerul de viață și copiii dau mărturie de caracterul tău.

O imagine frumoasă a unei familii de lider:

“Soţia ta va fi ca o viţă roditoare în preajma casei tale, fiii tăi vor fi ca lăstarii de măslin împrejurul mesei tale.”
PSALMUL 128,3

Sunt două caracteristici evidente în această descriere: rodire și desfătare. Pentru rodire și dezvoltare este nevoie de un cadru propice, un loc în care există nutrienții necesari pentru a oferi o recoltă bogată. Recolta aduce cu sine împlinirea că toată munca ta este răsplătită din belșug.

Aplicată la familie, imaginea pare ruptă dintr-o poveste. Liderul casei este cel care pregătește cadrul pentru o relație armonioasă oferind, prin modul lui de a fi, climatul potrivit pentru dezvoltarea frumoasă a fiecăruia. În casa liderului nu vom găsi furtunile mâniei, tunetele răutății și vânturile năpraznice ale geloziei. În căminul liderului există, în schimb, razele calde ale curtoaziei, roua binefăcătoare a bunătății și strălucirea dragostei. Fiecare se dezvoltă conform planului divin și fiecare contribuie la bunăstarea celuilalt prin atitudinea de slujitor plin de dragoste.

Familia liderului ar trebui să fie atât de atrăgătoare încât mulți să-și dorească una asemănătoare. Imaginea prezentată în Psalm este un tablou divin a ceea ce poate fi o familie a cărui Stăpân suprem este Dumnezeu. Liderul acestei case este binecuvântat astfel doar în contextul temerii de Dumnezeu, așa cum de fapt și continuă acest psalm: “Aşa este binecuvântat bărbatul care se teme de Domnul”.

Secretul unei relații armonioase în familie este o relație specială cu Dumnezeu.

Dar nu poți să te bucuri mai mult de viață decât lăsându-L pe Dumnezeu să ți-o conducă.

În casa în care Dumnezeu este Domnul, vatra pe care se calcă este un pământ sfânt iar relațiile dintre cei ai casei sunt neprihănite.

Sursa: https://l4k.org/