„După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage singur la o parte. Se înnoptase, și El era singur acolo.” Matei 14:23

Isus a fost atât uman, cât și divin. Deoarece avem tendința de a ne gândi la El ca Fiul lui Dumnezeu mai mult decât Fiul Omului, trecem cu vederea ceea ce putem învăța din experiența Lui umană.

Când Isus a hrănit în mod miraculos cinci mii de oameni, puterea și prerogativele Sale divine au fost expuse (vezi Matei 14:13-21). Cu toate acestea, după eveniment, vedem umanitatea Lui în moduri cu care ar trebui să ne putem identifica. După ce a dat drumul noroadelor și i-a trimis pe ucenici, Isus s-a retras într-un loc singuratic de pe coasta muntelui pentru a fi singur cu Dumnezeu.

După o astfel de minune, cei mai mulți dintre noi ar fi sărbătorit. Și celor din jurul nostru le-ar fi greu să înțeleagă de ce i-a trimis El. Dar Isus a înțeles că puterea Lui nu a venit din mulțime, ci de la Tatăl Său, așa că și-a facut timp pentru a fi singur cu El.

Relația pe care Isus a avut-o cu Tatăl Său este o imagine a relației pe care și tu o poți avea cu Dumnezeu. Trei lucruri o descriu:

1) Intimitate. „Căci Tatăl îl iubește pe Fiul și Îi arată tot ce face El Însuși” (Ioan 5:20).

2) Dependenta. „Fiul nu poate face nimic de la Sine, decât ceea ce vede pe Tatăl că face; pentru că orice face El, și Fiul face la fel” (v. 19 NKJV).

3) Ascultarea. „Nu pot să fac nimic de la Mine însumi… nu caut voia Mea, ci voia Tatălui care M-a trimis” (v. 30 NKJV).

Ce trebuie tu să trimiți/îndepărtezi pentru a avea o astfel de relație cu Domnul?

Sursa: ucb.co.uk